Pot sa deschid sau OTV, sau Dilema Veche aud mereu aceleasi idei primite de-a gata în faţa cărora nimeni nu-şi pune întrebări. Am făcut o listă, o puteţi completa, evident: un investitor DĂ locuri de muncă. În România, investitorul nu face profit, face caritate, el ne dă chestii. un investitor ne dăruieşte taxe. Şi Gold Corporation şi Petrom se lăudau în campanii publicitare cît ne-ar putea DA (sau cît ne dau) prin taxe şi impozite. Ei ne fac un beneficiu imens că-şi plătesc taxele. Să zicem mersi. Uite ce frumos merg lucrurile cînd le privatizezi sau laşi piaţa liberă. Dar cele mai mari pieţe sînt construite pe spatele statului. Statul român ajută strategic, este parte sau oferă privilegii mai mult sau mai puţin explicabile industriei energiei, de maşini, băncilor, corporaţiilor (noul cod al muncii). cultura trebuie să reziste comercial. O tîmpenie, nimic bun nu rezistă unei competiţii între mere şi pere. Cultura trebuie susţinută strategic, nu clientelar. prin infrastructură, nu prin numiri. “plec din România”. Dacă mai aud o dată fraza asta chiar plec din România. A revenit ca-n anii 1990. trebuie să fii nebun să o repeţi ca un papagal. În majoritate, plecarea e o înfrîngere, foarte puţini pleacă pentru că evoluează. Vestul “primitor” e un mit pe care îl ştim cu toţii. SUA sînt cele mai tari. Franţa e comunistă şi se ia de noi. Germanii, semicomunişti. Englezii, un fel de americani. Sîntem cel mai “american” ţinut după Texas. să adaptăm învăţămîntul la piaţa muncii. Păi s-a adaptat perfect pînă acum. Ţara a avut nevoie de tone de avocaţi şi de notari ca să se facă bani prin contracte beton. S-a adaptat perfect la piaţă. Ideea e tocmai, să ieşi din logica pieţei. E nevoie de tinichigii? De ce trebuie să-i umileşti întîi cu BAC-ul? Turcia, China, Brazilia, India sînt nişte ţări mari cu care nu vorbim. Că aşa s-a nimerit, să nu vorbim.

Baconschi şi protocol