Banca Naţională şi-a făcut până la urmă public planul de restricţionare a creditelor pentru populaţie, de care începuse să se discute încă din urmă cu câteva luni. Textul propus de BNR, care nu este însoţit de niciun studiu de impact, arată că banca centrală nu şi-a făcut prea bine lecţiile şi nici nu stăpâneşte tainele retailului bancar.

Conso.ro şi-a propus să realizeze o radiografie extrem de complexă a implicaţiilor aplicării proiectului de regulament BNR asupra celor care vor dori să se împrumute. Creditul în valută devine practic inaccesibil familiilor cu venituri mici şi medii, şi dificil de accesat chiar şi de cei cu venituri mari. Propunerea de regulament îi loveşte însă şi pe cei dispuşi să se împrumute în lei, în ciuda faptului că nivelul costurilor este semnificativ mai mare decât al creditelor în valută.

BNR atacă creditele pentru populaţie într-un moment nepotrivit

Am atras atenţia şi asupra faptului că, în viziunea noastră, măsura vine într-un moment total nepotrivit. BNR comite aceeaşi eroare ca şi în 2007, numai că în sens contrar, dovedind că nu a învăţat mare lucru din greşelile trecutului. În 2007, sub pretextul aderării la Uniunea Europeană, BNR a liberalizat creditarea persoanelor fizice într-un moment în care criza începea să lovească puternic în Statele Unite, acordând băncilor cu mare generozitate grade de îndatorare de până la 70%, ceea ce a avut inclusiv darul de a alimenta "bula imobiliară" din 2007-2008, când preţurile terenurilor, caselor şi apartamentelor practic au explodat!

Acum, în final de 2011, când băncile au devenit datorită crizei mult mai precaute în acordarea creditelor, înăsprind drastic "scoringul" care evaluează situaţia financiară a solicitanţilor de credite, când numărul celor care solicită credite în afara programului Prima Casă se menţine la niveluri reduse, BNR vine cu ideea co