Am fost la muzeul "Grigore Antipa" şi am văzut, într-o dioramă colorată şi luminoasă care arată o scenă din viaţă mărilor calde, o sirenă. De fapt, am văzut ceea ce după luni de navigat pe ape zbuciumate marinarii de cart, legănându-se uşor spre vise, îşi închipuiau că e o astfel de făptură a mărilor. Dumitru Murariu, directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală, arătă spre o creatură masivă şi uşor stângace.
"Li se spune sirene pentru că asta îşi închipuiau marinarii că sunt când le vedeau. Aceste animale ieşeau din apă, stăteau în poziţie verticală şi lăsau să li se vadă glandele mamare, în zona lor axilară. De fapt sunt nişte vaci de mare, li se zice aşa că vin la malul mărilor şi oceanelor din zonele tropicale şi pasc iarba, aşa cum fac ierbivorele", ne demonstrează el cât de înşelătoare sunt aparenţele pe mare.
Consultaţi mai sus galeria foto cu noul Antipa
La fel şi în deşert şi ne uităm la o mică şopârlă zburătoare împăiată despre care un copil mai cu imaginaţie ar crede că este un pui de dragon, care dacă ar fi fost lăsat să crească mare ar fi scuipat flăcări şi ar fi oropsit un sat pe undeva, într-o carte de poveşti.
Cinci dintre dioramele create de Grigore Antipa au fost păstrate
Noile diorame de la muzeul "Grigore Antipa" sunt atât de frumoase, colorate şi vii încât nu poţi să treci mai departe indiferent, fără să afli povestea animalelor prinse în ele. Dacă etichetele din faţa lor nu ţi se par îndeajuns, atunci ai la dispoziţie info-touch-urile, 67 la număr, răspândite în tot muzeul. Trebuie doar să apeşi de două ori pe conturul unui animal de pe ecran şi vei afla cine este şi de unde vine.
Pe lângă noile diorame, au fost păstrate, după ce au fost mai întâi recondiţionate, şi cinci dintre cele originale, create de Grigore Antipa cu mai bine de un veac în urmă. "Am creat un muzeu în muzeu", spune Dumitru M
