Ca orice eveniment de acest gen, el a trezit la viaţă discursul public, care ezita încă, după vacanţă, între câteva subiecte mult mai modeste din punct de vedere al factorului de impact (noua formulă magică din evaluarea academică), cum ar fi Legea electorală sau, şi mai rău, lansarea Ministerului Afacerilor Europene. Şi cum despre modificarea sistemului de vot oricum nu se putea vorbi prea mult până nu se clarifică tiparul croiului din sezonul toamnei 2012 legile în România se fac încă, în pofida intensei modernizări despre care ni se tot povesteşte, după chipul şi pentru uzul cuiva, nu în vederea modelării iniţiale a unor situaţii concrete , iar chestiunea europeană e oricum, prin definiţie, incomprehensibilă pentru mulţi actori politici români, iată că oferta cu iz naţionalist, servită la pachet cu o felie de gazon, a picat numai bine.
Primul vizat chiar de versurile imnului (revoluţionarii romantici ştiau ei ce ştiau, încă de acum 150 de ani) a reacţionat prompt, constatând că populaţia nu este încă educată cum trebuie în spiritul respectului însemnelor Republicii. Astfel că, dacă iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu găseşte ecoul necesar, atunci toţi elevii îl vor pomeni în fiecare dimineaţă, intonând somnoroşi Deşteaptă-te, române, pe inovatorul imnului pentru meritul de a fi readus în dezbaterea publică teme delicate cum ar fi iubirea de ţară, respectul însemnelor naţionale şi altele asemenea. În fond, cântăreţul nu ar fi trebuit să primească amendă, ci, dimpotrivă, o recompensă pentru meritul de a fi readus pe agenda autorităţilor o temă atât de dragă, nesfârşită precum albastrul cerului ori auriul holdelor care simbolizează, fireşte, dragostea de patrie. Şi nu oricând, ci chiar la începutul anului şcolar.
Tradiţia intonării imnului de stat e lungă şi consistentă în şcolile româneşti. Toţi cei care au apucat gimnaziul până în 1989 î