Direct de la Tripoli, aflăm marţi că religia şi islamul ar putea deveni, oficial, instrumentul de reglementare a societăţii libiene. Liderul Consiliului Naţional de Tranziţie, Mustafa Abdeljalil, a anunţat că Islamul va fi "principala sursă de legislaţie" în noua Libie. Ce aduce cu sine o astfel de decizie? La RFI, antropologul Alexandru Bălăşescu arată că o astfel de afirmaţie reflectă o dorinţă de modernizare şi democratizare într-o ţară ieşită dintr-o formă de dictatură militară.

Alexandru Bălăşescu: Ceea ce se schimbă, probabil, este modul de a privi religia şi islamul ca instrument regulator al societăţii din punct de vedere oficial. Acum, pentru ce formulă de guvernare sau ce formulă de legislaţie va opta noul lider, rămâne de văzut. Islamul are mai multe moduri de a fi aplicat politic. Avem exemplul Iranului sau exemplul Turciei. Ce va urma în Libia nu putem şti de acum, dar probabil că putem spera la o formă moderată, de tip turc.

Rep.: Mustafa Abdeljalil îşi doreşte o Libie cu un islam moderat pentru un popor musulman obişnuit, fără ideologii de stânga sau dreapta...

Alexandru Bălăşescu: Pare o declaraţie în care se poate citi dorinţa de a moderniza şi de a aduce elemente democratice unei ţări care, până acum, a fost un tip, ezitant să spunem, de dictatură militară.

Rep.: De ce credeţi că, după toate aceste revolte din lumea arabă, noii conducători aleg islamismul în locul unei formule mai relaxate, mai moderne?

Alexandru Bălăşescu: Este clar că, în ultimii 20 de ani, dacă nu şi mai bine, în regiune se experimentează forme care combină stilul democrat de guvernare cu baza religioasă şi tradiţională a populaţiei, care este Islamul. Să nu uităm că democraţia, aşa cum o înţelegem noi în Occident, este, într-un fel, legată profund de istoria creştină a Europei. Tocmai de aceea, elementele democratice şi modernizarea Islamului