Cum se formează
În principiu, peretele organelor este alcătuit dintr-un strat interior, adică mucoasă, apoi un strat muscular, acoperit în afară de o foiţă protectoare. Diverticulii „falşi” se formează când mucoasa este împinsă printr-un punct slab al stratului muscular spre exterior. Aceste zone slabe sunt, de obicei, locul de pătrundere a vaselor de sânge. În fine, diverticulii se formează fie din cauza unei presiuni crescute în interior, care forţează peretele în aceste puncte slabe, producând un fel de hernie, fie atunci când peretele este tras dinspre exterior, ca efect al unei afecţiuni din vecinătate, de exemplu, o infecţie sau inflamaţie cronică.
Diverticulii colonului
Diverticulii colonului sunt, de regulă, multipli, au mărimi diferite, de la câţiva milimetri la câţiva centimetri, fenomenul fiind denumit diverticuloză. Ei apar la adulţi, fiind descoperiţi la 10% dintre persoanele peste 40 de ani şi aproape jumătate dintre cele peste 60 de ani. Dieta săracă în fibre, inactivitatea, obezitatea şi fumatul reprezintă factori favorizanţi. Cauza apariţiei diverticulilor o constituie constipaţia şi eforturile din timpul defecaţiei, diverticuloza fiind practic o afecţiune a lumii moderne, o consecinţă a modificărilor survenite în stilul nostru de viaţă şi modul de alimentaţie, caracterizat prin hrană ultraprocesată, săracă în fibre. Simptomele nu sunt relevante: poate apărea ocazional durere abdominală, mai ales în partea inferioară stânga (în fosa iliacă stânga), balonare, tulburări de tranzit intestinal (diaree sau constipaţie).
Diverticulii nu ridică probleme medicale deosebite, fiind descoperiţi eventual din întâmplare, cu ocazia unor investigaţii. Însă, 20% dintre diverticuli generează complicaţii, care constau în hemoragii sau inflamaţii (numite diverticulite). Hemoragiile se manifestă prin sângerări rectale, uneori minime
