Depuneri de coroane, defilări, acces liber în unităţi marchează, în toată ţara, Ziua Pompierilor.

Un ceremonial militar cu depuneri de coroane şi jerbe de flori în onoarea ostaşilor pompieri căzuţi la datorie, cu participarea Gărzii şi a Detaşamentului de onoare ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” al municipiului Bucureşti a avut loc marţi, când se sărbătoreşte Ziua Pompierilor din România şi se aniversează 163 de ani de la bătălia din Dealul Spirii.

La 13 septembrie 1848, în Dealul Sprii, Compania de Pompieri din Bucureşti, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a învins o oaste otomană. 166 de pompieri români au rezistat cu îndârjire în faţa celor 5.000 de ieniceri, Bătălia din Dealul Spirii rămânând în istorie ca un act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluţiei de la 1848, iar data de 13 septembrie a fost aleasă drept dată aniversară pentru curajul şi devotamentul luptătorilor cu focul.

Iniţiat la 1833, proiectul de organizare „Formiruirea comandei de foc supt numirea de roată de pompieri pentru oraşul Bucureşti”, va fi aplicat de ambiţiosul domn al Moldovei, Mihail Grigore Sturza, la Iaşi, în anul 1835, unde apărea prima unitate de pompieri militari din România. După numai patru luni şi jumătate, la 15 mai, în acelaşi an, „roata de pojarnici” de la Iaşi intra în funcţiune. Caracterul său militar îl confirma însăşi denumirea de „roată”, corespunzând structurii şi organizării companiei, ca subunitate militară valabilă şi astăzi. Cazarma în care funcţionau reguli militare, personalul care provenea de la alte unităţi militare şi care îşi menţinea gradele, uniforma (în bună măsură), obligaţiile şi drepturile aferente, instrucţia cu specific militar (dar şi profesional, în branşa pompierilor), dotarea cu armament de infanterie, confirmau ideea organizării de tip militar a primei unităţi de pompieri. În 1