Presupusul fiu al lui Carol al II-lea a fost o figură marcantă a Bistriţei postbelice şi cei care l-au cunoscut în tinereţe spun că semăna izbitor cu cel care a fost regele României în perioada 1930-1940

După ce în data de 1 mai 1919 a abdicat de la tron şi a dezertat din armată pentru a fugi în Odesa pentru a se căsători cu iubita sa, Zizi Lambrino, principele Carol a fost adus în ţară de către familia sa şi drept pedeapsă, regele Ferdinand i-a stabilit pentru câteva luni domiciliul forţat la Bistriţa. Cu această ocazie, la data de 13 noiembrie 1919 se instalează în noua garnizoană din oraş Regimentul Vânători de Munte, al cărui comandant era. Potrivit memoriilor lui Victor Moldovan, primul deputat de Bistriţa după Marea Unire, prezenţa principelui la Bistriţa nu a trecut neobservată, acesta invitând încă din primele zile întreaga intelectualitate bistriţeană la el la garnizoană, în fostul sediu al BNR de pe strada Alexandru Odobescu. „Prinţul Carol nu s-a sfiit în Bistriţa de societate. A luat parte la concerte, petreceri, sport, la serbări şi la sărbători. Boboteaza a fost sărbătorită cu toată solemnitatea de către protopopul Gr. Pletosu în faţa prinţului Carol şi a unei compani de onoare. Dar nu au lipsit nici cefurile. După un astfel de chef a dat o serenadă primarului sas Sanchen, iar la un bal mascat a dispărut într-un moment dat cu o frumoasă doamnă, fiica unui cetăţean sas", prezintă deputatul bistriţean în memoriile sale unul dintre momentele prezenţei vlăstarului regesc la Bistriţa. Se pare că perioada în care a stat principele Carol la Bistriţa nu a rămas fără repercusiuni, potrivit bârfelor care au circulat ani buni în oraş, viitorul rege al României a lăsat un fiu nelegitim pe meleagurile bistriţene. Unul despre a cărui identitate se ştie, pentru că multă lume vorbeşte că ar mai fi şi alţi urmaşi prin alte zone ale judeţului. Cel despre care vor