La 30 decembrie 1947, Adunarea Deputaţilor a fost convocată în şedinţă de urgenţă pentru proclamarea Republicii Populare Române. Comuniştii îşi puneau planul în aplicare. De Anul Nou 1948, Regele Mihai a fost forţat să abdice. În calitate de deputat, Ceauşescu a votat proclamarea Republicii.
Marţi, 30 decembrie 1947, ora 19.10. În sala Palatului Patriarhiei, deputaţii comunişti aşteptau cu nerăbdare să înceapă lucrările şedinţei de urgenţă a Parlamentului. Desigur, ştiau pentru ce fuseseră convocaţi. Regele Mihai abdicase, iar Guvernul solicita acum votul parlamentarilor pentru schimbarea formei de guvernământ, din monarhie în republică.
Nicolae Ceauşescu se afla în faţa unui moment important din viaţa sa - Partidul Comunist, pe care-l slujise cu fidelitate încă din adolescenţă, prelua controlul total al României. Şedinţa a fost deschisă de primul ministru dr. Petru Groza. După ce a dat citire actului de abdicare, sala întreagă s-a ridicat în picioare să aplaude momentul „istoric" al abolirii monarhiei. Constituţia din 1923 era abrogată, iar România devenea oficial republică populară.
Ceauşescu se însura, regele abdica
Nicolae Ceauşescu nu a fost direct implicat în „divorţul amiabil" dintre monarhie şi popor. Consoarta sa, Lenuţa Petrescu, era însărcinată şi au decis să se căsătorească. Evenimentul s-a ţinut pe 23 decembrie 1947, la unul dintre oficiile Stării Civile din Capitală. „Amfitrionii" abdicării Regelui Mihai I au fost primul ministru dr. dPetru Groza şi Gheorghiu-Dej. Într-un volum de interviuri publicat după căderea comunismului („Convorbiri cu Mihai I al României", Humanitas, 1992), fostul monarh a prezentat varianta sa asupra împrejurărilor abdicării. Primele semne că Partidul Comunist decisese despărţirea de monarhie au apărut în octombrie 1947.
Click pe poză pentru a mări
Documentul abdicării regelui
