Am scris anterior despre Apocalipsa in varianta scripturilor, a catastrofelor naturale, a dezastrului biologic si a fenomenului extraterestru. Ar mai fi de notat doua scenarii.

Scenariul autodistrugerii involuntare

Nu te astepti sa pierzi o situatie de sub control sau s-o controlezi foarte greu, privind neputincios. Omenirea a avut noroc ca dezastrul de la Fukushima s-a produs intr-o tara cu o tehnica bine pusa la punct, pregatita sa faca fata situatiilor de urgenta si dotata cu ce trebuie pentru acestea.

Daca s-ar fi produs la Cernobil un accident nuclear combinat cu un tsunami si un cutremur major, toate deodata, n-ar mai fi ramas piatra pe piatra si ajungeam poate cu totii la un cataclism planetar.

Variantele inspaimantatoare ale Apocalipsei (I)

Omenirea dispune astazi de 442 reactoare, situate in 29 de tari. Alte 65 reactoare sunt in constructie. Toate prezinta riscuri si toate produc deseuri.

Solutiile specialisilor pentru riscuri sunt discutabile, iar solutiile pentru depozitarea deseurilor sunt provizorii. Solutie perfecta n-are nimeni si nici nu se stie cand si daca o va avea cineva.

E drept, s-a experimentat depozitarea deseurilor intr-un sarcofag pe fundul oceanului, iar specialistii au stabilit chiar si numarul de ani pe durata careia garanteaza siguranta.

Dar nimeni nu garanteaza ce se va intampla apoi. Vor scapa deseurile in ocean, ucigand pestii, algele si tot ce mai e viu acolo? Vor fi afectate plajele? Se vor resimti turistii? Se va periclita navigatia?

Neavand raspuns la atatea intrebari, cercetatorii se pregatesc de un nou experiment: expedierea deseurilor in cosmos. Alt scenariu SF, alte intrebari, alte raspunsuri lipsa.

Deocamdata, stiinta n-a rezolvat problema deseurilor, in schimb ne-a dat alta tema apocaliptica: experimentul min