Luni seara am avut onoarea de a asista la premiera piesei „Jekt răt lisăme”. Adaptarea în limba romani a cunoscutei piese „O noapte furtunoasă” a lui I.L. Caragiale s-a dovedit a fi o experienţă unică. Nu am scris întâmplător cuvântul „onoare”. A fost destul de puţină lume în sală. Probabil nu mulţi s-au gândit că o piesă de teatru în limba romani ar fi o experienţă culturală. A fost chiar mult peste orice aşteptări aş fi putut avea dinainte. Ne plac sau nu romii trebuie să recunoaştem că înţelegem puţin din cultura lor. Cultură formată nomad, păstrând elemente arhaice uneori. Nu putem avea, însă, pretenţia să educăm, să înţelegem sau să respectăm lucruri pe care nu le cunoaştem. Stând la final în faţa intrării am văzut numai zâmbete pe feţele spectatorilor care părăseau sala. Până la urmă scopul a fost atins. O comedie bună, gustată de public, o şansă pentru etnicii romi de a avea acces, „pe limba lor” la cultură. De ce nu? A cam trecut vremea în care ne împiedicam de prejudecăţi, iar dacă nu a trecut poate e cazul să o facem să treacă. Caragiale s-ar fi amuzat copios de punerea în scenă a piesei sale. Poate ar fi fost chiar mândru de ceea ce organizatorii spectacolului, alături de actori au reuşit să facă.

Luni seara am avut onoarea de a asista la premiera piesei „Jekt răt lisăme”. Adaptarea în limba romani a cunoscutei piese „O noapte furtunoasă” a lui I.L. Caragiale s-a dovedit a fi o experienţă unică. Nu am scris întâmplător cuvântul „onoare”. A fost destul de puţină lume în sală. Probabil nu mulţi s-au gândit că o piesă de teatru în limba romani ar fi o experienţă culturală. A fost chiar mult peste orice aşteptări aş fi putut avea dinainte. Ne plac sau nu romii trebuie să recunoaştem că înţelegem puţin din cultura lor. Cultură formată nomad, păstrând elemente arhaice uneori. Nu putem avea, însă, pretenţia să educăm, să înţelegem sau să respectăm lucru