Aderarea in etape a Romaniei si Bulgariei la Schengen, readusa in discutie de Polonia, care detine presedintia semestriala a UE, ar putea sa multumeasca cele doua tari dar si sa contribuie la intensificarea climatului antiimigratie din Europa, comenteaza Financial Times, in editia electronica. Intrarea Romaniei si Bulgariei in Schengen inseamna crearea unei "conexiuni pe uscat" intre Grecia si zona de libera circulatie, Grecia neavand in prezent granite terestre cu tarile din spatiul Schengen, iar granita sa cu Turcia fiind principala poarta de intrare pentru imigrantii ilegali. Polonia, care detine presedintia semestriala a UE, a readus in discutie ideea intrarii Romaniei si Bulgariei in Schengen in doua etape: mentinerea controalelor la granitele terestre si maritime si abolirea lor pentru traficul aerian. Acest lucru ar impiedica, teoretic, imigrantii ilegali sa treaca granita din Grecia in Bulgaria, iar cei care ar reusi totusi sa faca acest lucru ar fi impiedicati sa se imbarce in avioane catre alte destinatii europene. In acelasi timp, granita terestra din Romania si Bulgaria ar ramane o frontiera "reala" pentru zona Schengen. Acest plan are insa unele probleme. Astfel, aderarea in etape presupune ca actele persoanelor care calatoresc intre doua aeroporturi din zona Schengen sa fie verificate. Dar acest lucru nu se mai intampla, multe companii aeriene permitand in prezent imbarcarea fara prezentarea pasaportului in niciuna dintre etapele calatoriei: nici la check-in, nici la aeroport si nici macar la imbarcarea in avion. In plus, ele nu pot fi obligate sa faca acest lucru. In practica insa este mult mai probabil ca Guvernul francez, de exemplu, sa se asigure ca toate avioanele care vin din Romania si Bulgaria verifica actele de identitate. Dar chiar si aceasta precautie elementara va face din personalul Air France, TAROM, Ryanair si altele noii gardieni ai Sche