Guvernul discută din nou săptămâna aceasta despre taxa clawback, un măr al discordiei între stat şi companiile farmaceutice. Clawback-ul are o definiţie complicată: este impozitarea cu 70 de procente a oricărei sume care depăşeşte volumul de vânzări de medicamente aferent anului 2009. La cei 70% se adaugă încă o taxă, cuprinsă între 5% şi 12%, la volumul total al vânzărilor. Cine pierde şi cine câştigă din suprataxarea producătorilor de medicamente? Guvernul, în aşteptarea anului electoral şi din dorinţa de a-şi acoperi greşelile, răspunde la RFI Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. În aceeaşi notă, reprezentanţii industriei farma se tem că taxa va descuraja mediul de afaceri, potrivit declaraţiilor lui Cristian Luţan, director adjunct ARPIM.

Vasile Barbu: Practic, pacienţii români riscă să rămână fără medicamente vitale. Avem două taxe – clawback-ul, adică ceea ce depăşeşte volumul de vânzări al anului 2009, şi payback-ul, impozit total pe cifra de afaceri. Dacă facem un calcul, rezultă că peste volumul de vânzări al anului 2009, producătorul de medicamente nu mai primeşte nici un ban, deci va trebui să asigure gratuit medicamente pe piaţa românească. Am făcut acest calcul şi l-am prezentat producătorilor de medicamente. Ei ni l-au confirmat, au spus că aşa este.

Marea majoritate a producătorilor de medicamente cu care noi am discutat, cu marii producători, nu cred că vor mai livra în mod gratuit medicamente pe piaţa românească... Deci pacientul român riscă să rămână fără medicamente.

Rep.: Şi atunci, cine câştigă din taxa de clawback?

Vasile Barbu: Această taxă nu este menită să aducă bani la sănătate, pentru că sumele oricum sunt mici în comparaţie cu nevoile de finanţare ale sistemului de sănătate. Ea este menită doar să lase un spaţiu de manevră bugetară, eventual pentru anul viitor, când est