Elveţia, stat care nu face parte din zona euro, dar care resimte din plin şocurile crizei datoriilor, a recurs recent la măsura disperată şi fără precedent după 1978 de a limita cursul de schimb al francului, ancorându-l de euro la o valoare de 1,20 de franci/euro. Neîncrederea în activele cu risc ridicat ale zonei euro a determinat investitorii să aleagă francul, un activ considerat mult mai sigur. Aprecierea galopantă a francului face ca produsele elveţiene să fie necompetitive din punctul de vedere al preţurilor şi reduce puterea de cumpărare a populaţiei.

Luată separat, această măsură este oportună doarece funcţionează şi cu siguranţă îi mulţumeşte pe industriaşii elveţieni. Aşa cum oficialii Trezoreriei SUA

s-au grăbit să atenţioneze, Elveţia este un caz special având în vedere statutul ei de paravan pentru investiţii, scrie The Wall Street Journal.

Iniţiativa Elveţiei, considerată de unii investitori ca o acţiune dură într-un război al valutelor, ar putea lăsa Norvegia şi Suedia, economii mai stabile, vulnerabile la aprecierea nedorită a propriilor monede.

Norvegia, care deja îşi vede moneda naţională apreciindu-se, a avertizat că va reduce dobânzile dacă de aceasta este nevoie pentru a-şi proteja economia. Suedia, care şi-ar putea vedea de asemenea moneda sub tirul investitorilor, ar putea urma aceeaşi cale.

Toate acestea se întâmplă în contextul unor politici monetare relaxate în majoritatea economiilor mari, inclusiv SUA, Marea Britanie şi Japonia.

"Vom vedea mai multe intervenţii, vom vedea manipulări la scară mare. Paradisurile tradiţionale pentru investiţii încearcă să submineze propriile monede", spune Stuart Thomson, analist la Ignis Asset Management, citat de Bloomberg.

În această situaţie sunt foarte multe ţări, ale căror economii sunt ameninţate de aprecierea monedelor naţionale în condiţiile în care inte