Lentoarea procedurilor judiciare este arma principală a apărării în dosarele marilor corupţi, care trenează ani de zile în instanţe până când se ajunge la prescrip-ţia specială, arată un raport al Societăţii Academice din România (SAR) care evaluează şi efectele pe care le-a avut legea micii reforme, adoptate în 2010.
Dealtfel, una dintre marile temeri ale UE, prezentate în ultimul raport al Comisiei Europene pe justiţie, era tocmai faptul că marii corupţi ar putea scăpa prin prescriere, din cauză că dosarele lor se împotmolesc în instanţe.
Experta anticorupţie Laura Ştefan a explicat pentru România liberă că principalele motive ale tergiversării marilor cauze de corupţie se datorează „excepţiei de neconstituţionalitate, problemelor legate de asigurarea dreptului la apărare, chestiunea expertizelor şi încărcătura pe instanţe".
Potrivit raportului SAR, principala cauză a întârzierilor este excepţia de neconstituţionalitate mai ales în cauzele penale „în dosarele de mare corupţie care implicau politicieni de marcă". Astfel, judecătorii constitu-ţionali trebuiau să judece un volum foarte mare de astfel de excepţii, mai cu seamă că un articol putea fi adus în faţa Curţii de mai multe ori dacă nu era declarat neconstituţional prin deciziile anterioare.
În plus, până la pronunţarea Curţii pe constituţionalitatea unui articol, procesul se suspendă. După ani de dezbateri, legea a fost modificată astfel încât a fost eliminată suspendarea cauzei atunci când se invoca excepţia de neconstituţionalitate, ceea ce a dus la o scădere evidentă a numărului de excepţii invocate în 2011.
Raportul SAR subliniază că sunt cazuri când Curtea a analizat de mai multe ori acelaşi articol pe care l-a declarat neconsti-tuţional numai la ultima evaluare, iar când aceste decizii sunt luate în dosarele privind persoanele importante cresc suspiciunile privind ingerinţel
