• Orchestra Româna de Tineret a devenit, în surprinzãtor de scurt timp, un nume şi chiar un personaj colectiv în viaţa muzicalã româneascã. ªtiu cã sufl etul acestei iniţiative se numeşte Marin Cazacu. A fost nevoie de cantitãţi uriaşe de rãbdare, insistenţã, încãpãţânare,încredere, curaj, îndârjire pânã la sacrifi ciu de sine... dar, se pare cã a meritat. Cum a început acest proiect al cãrui succes defi nitiv este includerea Orchestrei Române de Tineret în Festivalul Internaţional George Enescu?
Ideea acestui proiect am purtat-o în sufl et din anul 1983, când am fost invitat ca prim violoncelist la Orchestra Internazionale d”Italia, o orchestrã formatã din tineri muzicieni selectaţi din majoritatea ţãrilor europene. De atunci, an de an am trãit aceastã experienţã extraordinarã, fi ind implicat chiar în organizareaacestei orchestre pânã în anul 2008, când am considerat cã a sosit momentul ca şi în România sã ofer posibilitatea tinerilor muzicieni de a se reuni într-o orchestrã naţionalã de tineret.
Sunt un mare admirator al Festivalului Internaţional George Enescu, festival la care am trãit emoţii greu de descris, şi unde am ascultat cele mai bune ansambluri orchestrale din lume. Analizând cu obiectivitate calitatea orchestrelor simfonice româneşti, cu care colaborez anual, am realizat cã apropierea de nivelul de performanţã al marilor orchestre europene este posibilã doar printr-un act de educaţie muzicalã complementar celui existent.
Acum patru ani am participat la un concurs organizat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, concurs pe care l-am câştigat cu proiectul „Orchestra Românã de Tineret – spirit enescian si tradiţie europeanã”. Cu puţinii bani obţinuţi de la AFCN şi cu ajutorul unor sponsori generoşi, am organizat prima şcoalã de varã pentru tineri muzicieni în cadrul Festivalului Internaţional Enescu si muzica lumii de la Sinaia,
