Astăzi, credincioşii arădeni sunt aşteptaţi la lăcaşele de cult pentru a prăznui Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este inspirată dintr-un eveniment istoric care s-a petrecut în vremea împăratului Constantin, cel care a eliberat Biserica creştină de sub asuprirea împăraţilor păgâni.
Această sărbătoare aminteşte de două evenimente importante din istoria bisericii: aflarea Sfintei Cruci şi Înălţarea ei solemnă, în faţa poporului, în ziua de 14 septembrie 335 la Ierusalim. Cu această ocazie, în toate lăcaşurile de cult va fi oficiat ritualul special al scoaterii Sfintei Cruci.
Sărbătoarea este o mărturie a cinstirii Sfintei Cruci a lui Hristos de către întreaga lume. La unele biserici şi mănăstiri, unde se păstrează părticele din Sfânta Cruce, zilele acestea au loc pelerinaje.
Credincioşii arădeni se se pot închina la fragmentul din Sfânta Cruce adusă de la Ierusalim, care se păstrează în biserica Mănăstirii „Simeon Stâlpnicul” din cartierul Gai. IPS Timotei, arhiepiscopul Aradului, va sluji la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, de la Feredeu.
Datini şi obiceiuri
Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea în popor, este cinstită prin post şi praznice. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstarea gospodarilor. Credincioşii sfinţesc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte; de toarta căniţelor ei leagă câte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.
De Ziua Crucii, în zonele viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
Doar strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi; ei sunt păstraţi ca ofrandă pentru p
