În lipsa unor investiţii consistente în infrastructura de turism şi promovare, vinurile româneşti rămân deocamdată un mister care aşteaptă să fie descoperit de străini. Numărul celor care merg la degustări în cramele româneşti abia dacă a trecut de 100.000 de oameni în 2010, din care aproximativ jumătate sunt străini. Spre comparaţie, "patria turismului viticol", Bordeaux, una dintre cele mai cunoscute zone viticole din lume şi cea mai mare din Franţa, cu aproape 120.000 de hectare cultivate cu viţă-de-vie, primeşte anual aproape 3 milioane de turişti, potrivit datelor Comitetului Regional de Turism al regiunii franceze Aquitaine (Bordeaux este capitala regiunii Aquitaine).
Pentru menţinerea turiştilor în zonă pentru o perioadă mai lungă de timp, francezii combină turismul viticol cu cel cultural şi de relaxare. După vizitarea podgoriilor, se organizează deplasări la castele şi alte monumente din zonă, dar şi excursii cu vaporul pe râul Garrone.
În România, atracţiile turistice, cum sunt castelele sau conacele, acum se amenajează (pentru cei care vor să se cazeze), iar o parte importantă din turiştii care vin sunt urmaşi ai locuitorilor din zone care acum trăiesc în alte ţări. Una dintre cele mai vechi atracţii din industria vinului este Castelul Cetatea de Baltă (din judeţul Alba) acolo unde producătorul Jidvei, controlat de omul de afaceri Claudiu Necşulescu, organizează degustări. Castelul, construit în perioada 1570-1580, se află în renovare, iar în prezent funcţionează parterul şi o sală de degustări în pivniţă.
"Renovarea castelului este un proces continuu ce a ajuns, până în prezent la costuri de câteva milioane de euro. Momentan nu se pune problema de extindere, ci de încheiere a lucrărilor la etajele superioare ale castelului", au spus reprezentanţii Jidvei. În prezent, castelul nu primeşte turişti în structurile de cazare.
In
