Sâmbătă se redeschide Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, după trei ani de reabilitare. O clădire modernă, cu plasme şi sisteme interactive de prezentare, info-touch-uri şi proiecţii 3D, aşa arată muzeul Grigore Antipa în haine noi.

Holul de la intrare al muzeului are în centru fosila imensă de mastodont american. Pe pereţii de la intrare sunt expuse două trofee de elefant African cu colţi mari de fildeş. Incursiunea în lumea doctorului Grigore Antipa începe cu demisolul, unde prima sală este dedicată Mării Negre.

Diorama cu lumini şi umbre ce dau impresia de apă are un peisaj cu aspect pietros din Marea Neagră. Aici, potrivit info-touchscreen-ului aflăm despre mai multe specii de peşti, de la cei mici, precum hamsia, până la delfini şi marsuini. În a doua sală este expus mediul acvatic dulcicol, apoi lunca inundabilă a Dunării, pentru ca în final să regăsim paradisul păsărilor, cu cele mai spectaculoase habitate şi numeroase specii de păsări, animale şi peşti, Delta Dunării. Diorama Bălţile Dunării prezintă o scenă cu vulturi adunaţi pe lângă un cadavru, explică directorul muzeului Antipa, Dumitru Murariu.

“În partea stângă avem bălţile inundabile ale Brăilei. Antipa a avut ideea să lase aici un cadavru de cal otrăvit. După 24 de ore a găsit aceste păsări răpitoare, pe care le prezentăm în vitrină, şi ea în haină nouă”, spune directorul muzeului Grigore Antipa, Dumitru Murariu.

Sala silvostepei cuprinde mai multe diorame cu peisaje specifice de pădure. Domnul Dumitru Murariu îmi arată cum funcţionează cutiuţele digitale aflate în faţa vitrinelor.

“Dacă vreţi să vedeţi câteva informaţii despre pasărea aceasta în zbor, că nu ştiu ce este, aici aflăm că este ciuful de pădure şi aflăm răspândirea, statutul de ocrotire, aspecte din biologie. Aceste info-touch-uri sunt în număr de 67, răspândite pe toate cele trei nivelu