Gălăţenii au jucat curajos, au puterea să revină după ce au fost conduşi, dar au pierdut în urma unei faze dubioase, la care arbitrul a dictat penalty şi eliminarea lui SălăgeanuFC Basel a luat şi un avantaj în privinţa locului trei în grupă, cel care asigură calificarea în primăvara Ligii Europa.

Oţelul de Liga Campionilor dă senzaţia că arată parcă altfel faţă de Oţelul de Liga 1. Sau cel puţin faţă de cel care a luat bătaie în ultima etapă cu 4-0 de la CFR Cluj. Jucătorii poartă aceleaşi nume, dar imnul Champions League te obligă. Sergiu Costin nu mai bubuie mingea ca la Galaţi, verdele impecabil de pe „St. Jacob Park" atrage ca un magnet, pe urme nevăzute sau neştiute până acum, pasele gălăţenilor. Dorinel, în schimb, şi-a schimbat doar ţinuta. E în costum acum, dar fluieră la fel după Râpă, cu degetele înfipte în cerul gurii, ca un vizitiu pocnind dintr-un bici invizibil. Iar ai lui îl aud parcă. Pena şi Ibeh se bâlbâie de câteva ori prin careul lui Sommer, iar Giurgiu ratează un şut care putea să-i mai domolească pe cei aproape 40.000 de spectatori zgomotoşi. Jumătate de oră a durat senzaţia de „Oţel european". Alexander Frei îl întinde serios pe Grahovac, iar elveţienii încep să populeze jumătatea gălăţenilor. E suficientă o singură cursă a căpitanului Streller pe dreapta, iar celălalt Frei, Fabian, înscrie cu capul. 1-0 pentru Basel după o fază simplă, mai simplă chiar decât cele cu care Oţelul câştiga campionatul anul trecut în România.

Repriza a doua începe tot cu Oţelul în faţă. Ibeh şi Antal, cu două ocazii în zece minute, anunţă egalarea. Care vine din piciorul lui Pena, după un şut al aceluiaşi Antal, respins în faţă de portarul lui Basel. Elveţienii reacţionează repede, dar Grahovac blochează tot. Jocul curge spre o remiză, dar vine minutul 83. Streller pătrunde în careu, cade după un duel cu Sălăgeanu, iar arbitrul dictează penalty şi elimi