Un punct al discuţiilor româno-americane de marţi de la Washington a fost interesul unor companii americane pentru zăcămintele de gaz de şist din România. În SUA, exploatarea acestor zăcăminte a produs o adevărată revoluţie energetică. În vecini, Polonia mizează pe această resursă, şi pe expertiza americană, pentru reducerea drastică a dependenţei de gazul rusesc.
Fragment dintr-un studiu ce va fi publicat pe larg în ediţia nr.25 (noiembrie/ decembrie 2011) a FP România.
“Revoluţia” pe care a produs-o gazul de şist (shale gas) în SUA, epicentrul acestui fenomen, a generat un val de interes în restul lumii şi deja a început să producă efecte asupra pieţei globale de energie. La ora actuală, Statele Unite sunt singura ţară din lume în care producţia de acest tip se realizează la scară comercială semnificativă.
Cazul românesc
Pe teritoriul României, studiul realizat de Advanced Resources International în 2010 indică două zone cu potenţial: în Vest - bazinul Panonic şi cel al Transilvaniei (prima formaţiune, România o împarte cu Ungaria şi Slovacia) şi în Sud - bazinul Carpato-Balcanic (zona Dobrogei, care se extinde şi în Bulgaria). În prezent nu se cunoaşte o cifră pentru resursele de gaze din şist de la noi, procesul de evaluare geologică pentru gazele neconvenţionale fiind abia la început.
Potrivit Directorului pentru Gestionare, Evaluare şi Concesionare a Resurselor din ANRM, Dorin Cojocaru, „până în acest moment în România nu au fost puse în evidenţă nici o categorie de gaze neconvenţionale, şi deci nu există nici estimări.” Nu e disponibilă nici o statistică preliminară privind numărul licenţelor acordate special pentru explorarea gazului de şist în România, deoarece „este lăsat la latitudinea companiilor (să decidă, n.n.) dacă vor căuta sau nu şi aceste categorii de gaze neconvenţionale.
Totuşi în cadrul rundei a X-a mai m