Băncile care au generat criza fac profituri frumoase. Bonusurile bancherilor de pe Wall Street cresc. La fel şi numărul săracilor din SUA. Datoriile publice din SUA şi Europa se află la cele mai mari valori înregistrate pe timp de pace. Moneda euro se află pe muchie de cuţit. Economiile emergente au un loc mult mai important în ecuaţia economiei mondiale. Aceasta este radiografia lumii la trei ani de la cel mai mare faliment din istoria SUA.

Luni 15 septembrie 2008 Leh­man Brothers, unul din­tre giganţii Wall Street-ului, intra în fa­li­ment, după un week-end în care nicio altă bancă nu a vrut să îl cum­­pere, iar statul a preferat să nu îi sară în ajutor. Indicele Dow Jones a scă­zut în acea zi cu 5%, cea mai mare scă­­dere înregistrată într-o singură şe­dinţă după atacurile de pe 11 sep­tem­brie 2001. Aceasta a fost doar scânteia care avea să aprindă întreaga lume fi­nan­­ciară. Ca urmare, marile economii ale lumii s-au prăbuşit în cea mai gravă criză de după cel de-Al Doilea Război Mon­­dial, comerţul a fost îngenun­cheat, iar guvernele au fost forţate să sal­­veze cu bani publici bănci care erau con­­­si­derate prea mari pentru a se pră­buşi şi coloşi industriali precum con­struc­­torii auto General Motors şi Chrysler.

La trei ani de la aceste evenimente, lumea se află într-o situaţie aproape la fel de tensionată. Dacă în epicentrul cu­tre­murului financiar din 2008 au stat sis­temul bancar şi pieţele financiare ame­ricane, în prezent undele de şoc pornesc din Europa, care se zbate să gă­sească o soluţie pentru criza dato­riilor suve­rane. Dacă în 2008 statele se străduiau să salveze instituţii, victimele actualei crize sunt chiar statele.

Ani grei

Spre finalul lui 2008 şi începutul lui 2009 criza izbucnită pe Wall Street îşi întinsese tentaculele şi ajungea şi în Europa de Est. Ungaria a fost prima ţară din regiune care a f