La 28 martie 1948, românii au fost chemaţi să-şi desemneze deputaţii în MAN. Primele legi votate au fost Constituţia şi naţionalizarea. După Congresul I al PMR, comuniştii au dizolvat Adunarea Deputaţilor. Majoritatea parlamentarilor opoziţiei erau în puşcărie sau căzuţi în dizgraţia noului regim.
În februarie şi martie 1948, Nicolae Ceauşescu a fost, din nou, în campanie electorală. La 25 februarie, imediat după încheierea lucrărilor Congresului I al Partidului Muncitoresc Român, Adunarea Deputaţilor s-a autodizolvat. Desigur, decizia a fost luată în şedinţa Guvernului, iar parlamentarii nu au îndeplinit decât o formalitate. S-au stabilit alegeri pentru 28 martie 1948. Prima şedinţă a noului Parlament, redenumit Marea Adunare Naţională, era programată pentru 6 aprilie.
Ceauşescu, trimis încă o dată la olt
Ca şi la alegerile din 1946, comuniştii nu au candidat singuri, ci în alianţă cu alte „grupări democratice". De această dată, „umbrela" electorală s-a numit Frontul Democrat Popular (FDP). Listele au fost depuse la 5 martie 1948 cu mare fast. În faţa tribunalelor din reşedinţele de judeţ au fost organizate manifestaţii populare. S-au jucat hore, fanfarele au intonat Internaţionala, iar „oamenii muncii" şi-au aclamat candidaţii.
Nicolae Ceauşescu a fost trimis de Partid din nou la Slatina. Nici de această dată nu s-a aflat în fruntea listei. Era al doilea, după Eduard Mirto, fostul ministru ţărănist al Comunicaţiilor din timpul grevei de la Griviţa, din 1933. Acum se convertise la comunişti. Printre colegii de listă ai lui Ceauşescu se regăsea şi Florea Oală, care-l însoţise şi în campania electorală din 1946. Oală era membru al Frontului Plugarilor, iar biografia oficială susţinea că, deşi copil fiind atunci, se răsculase împotriva „ciocoilor" la 1907.
Spre deosebire de toamna anului 1946, Ceauşescu a avut o campanie