Suntem consternaţi că Germania se opune vehement aderării României la Spaţiul Schengen. Suntem luaţi prin surprindere de mirarea nemţilor, când aud că vorbim limba lor. Mirarea lor creste în momentul în care află că în România anului 2011 există internet, frigider sau televizor. Un prieten, student la Kassel, îmi povestea în 2009, că după un an de lucru, la un fast food din oraş, a fost dat afară, fiindcă lipseau 50 de euro din casă. Era singurul român angajat, nu s-au făcut verificări, doar a fost chemat în biroul managerului, care l-a rugat să returneze banii. De ruşine, şi-a dat demisia. După o săptămână, managerul a realizat că românul nici nu lucrase în acea zi, când au dispărut banii, dar nu s-a obosit să îşi ceară scuze. Motivul este simplu. Presa germană abundă săptămânal cu ştiri despre români şi peripeţiile lor, mai puţin legale, în ţara lui Merkel. Jurnalul Naţional va propune o scurtă incursiune în ceea ce au scris nemţii despre noi în ultimele două săptămâni.
Die Welt: „N-avem bani, ne dai de mâncare?”
Oraşele Dortmund, Duisburg şi Berlin au fost luate cu asalt de rromi, care şi-au instalat corturile în parcurile din oraş, spre disperarea locuitorilor din zonă. „Am pierdut clienţi, parcul este murdar din cauza lor”, se plânge managerul unui bar din Berlin. „N-avem locuinţe pentru ei”, ridică din umeri autorităţile locale. Rromii nu îşi propun să părăsească zona prea curând. „Nu avem bani, ai ceva de mâncare ?”, este întrebarea cu care sunt primiţi reporterii nemţi. Refuzaţi, rromii dau din cap. „Nu ştim germană”. Un tânăr le propune reporterilor ca, în schimbul unei sume de bani, să le vorbească în germană. „Rromii beneficiază de consilierea unui psiholog, care încearcă să le dea de înţeles că se află într-o ţară nouă şi trebuie să se adapteze unor reguli. Psihologul a intervenit în momentul în care locuitorii din zonă, au depus o plânger