Cea mai frumoasă amintire a lui Pancu de la un meci cu Dinamo? "Sunt împărţit şi mi-e greu să aleg. Aveam o perioadă când înscriam foarte des împotriva lor. Cu Steaua am început să marchez mai spre bătrâneţe", glumeşte vârful Rapidului.
El continuă: "Golul cel mai important cred că rămâne totuşi acela din 1999 (n.r. - 9 mai 1999, Dinamo - Rapid 0-1, gol decisiv în lupta pentru titlu dintre cele două formaţii). Mamăăă. Au trecut 13 ani... Meciul de pomină pentru noi, rapidiştii, când i-am bătut cu 1-0 în «Groapă» şi eu am marcat. Era Fouhami în poartă. Îmi amintesc că era un unghi cam greu, dar nu aveam cui să-i centrez, aşa că am dat spre poartă (foto sus), iar «prietenul» Khalid nu ştiu cum a făcut, cum a bâlbâit mingea, dar cert este că am văzut-o în poartă. Practic acolo am luat titlul". Amintirile lui Daniel Pancu de la acel joc continuă şi după meci, în afara stadionului: "Ştiu că la câteva zeci de minute după terminarea partidei, galeria noastră mergea în marş spre Giuleşti. Fanii erau veseli nevoie mare, iar pe drum s-au întâlnit cu coloana care îl însoţea pe Papa Ioan Paul al II-lea, aflat atunci în vizită în România. Securitate maximă, vă daţi seama. Ei, atunci când au văzut corsicanii mei Papamobilul, au început să strige: «Papa, om cinstit, s-a rugat pentru Rapid». Mi s-a părut cea mai spontană, mai inocentă şi mai simpatică scandare. Drept dovadă că nu am uitat-o nici până acum". De asemenea, Pancu mai are un meci preferat în istoria confruntărilor dinamovisto-giuleştene: "Finala Cupei din 2002. E momentul cu care îl tachinez cel mai des pe prietenul meu, Bogdan Lobonţ, pentru că mi-a reuşit o fază excelentă şi am înscris, numai după ce l-am driblat şi pe el".
"De când ziceţi că nu am mai înscris într-un derby cu Dinamo?! A cam trecut ceva vreme. Ar cam fi timpul... Deşi... victoria ar fi bună chiar dacă ar marca şi Dani Coman.