Nu m-am alaturat celor care s-au repezit sa-l acuze pe Sebastian Lazaroiu ca slobozeste printre oameni, naucindu-i, avioanele pe care le are in vis si zboara bara la bara. Nu consider ca simpla apartenenta a ministrului Muncii la grupul apropiat presedintelui Traian Basescu reprezinta un motiv suficient de puternic pentru a-l socoti visator, sau incompetent, sau inclinat spre manipulare.
Normele de aplicare ale OUG 70, privind acordarea ajutorului de incalzire, invita, insa, la o analiza mai atenta asupra posibilitatii ca scopul actului normativ sa fie ratat. Ce doreste statul? Ca beneficiarii masurii sa merite incadrarea in categoria celor vulnerabili, ca ajutorul sa ajunga exact la persoane aflate in dificultate, sa se elimine frauda.
Din pacate, asa cum arata normele, riscul nu este eliminat, si daca romanii pe care-i impinge nevoia sa incerce sa se fofileze nu si-au pierdut inspiratia, pasunile comunale se vor umple de vaci fara stapan, iar gospodariile celor ce aspira la ajutor se vor transforma in depozite unde nu exista riscul sa apara vreun functionar, neavand ce verifica.
Sa ma explic. Ajutorul se acorda pe baza unei declaratii pe propria raspundere ca esti necajit. Ca nu ai drujba, trei vaci, tractor, motocicleta sau vreo legatura de rudenie cu Mugur Ciuvica. Din cei 330.000 de beneficiari vor fi verificati in teren 60 la suta, de 20 de ori mai multi decat in alti ani. Avand in vedere ca termenul de depunere a cererilor este de regula jumatate lunii noiembrie, anchetele sociale vor trebuie facute cu ajutorul unei armate de functionari.
Care nu exista, deoarece aparatul birocrativ tocmai a suferit pierderi. Prin urmare, trecand peste faptul ca fara acordul solicitantului nu au acces in case decat cu mandat, cei care vor bate la usa vor fi nevoiti sa se rezume la o verificare superficiala. Adica daca ma intreaba
