Arheologii din cadrul Muzeului Brăilei au găsit o posibilă reţea de canalizare, dar şi dovezi că pe faleza Dunării au fost înmormântaţi oameni.Totodată, specialiştii coordonaţi de prof.dr.univ Ionel Cândea au început să sape pentru a scoate la iveală cea mai mare hrubă pe care se spune că a avut-o oraşul.
Descoperiri inedite, în ultima săptămână, în Grădina Mare din Centrul Istoric al oraşului. Pe de o parte, arheologii specialişti de la Muzeul Brăilei, au descoperit în acest spaţiu încărcat de legendă capătul unui sistem de canalizare care ar putea să dateze din perioada 1860-1870. Descoperirea vine să întregească istoria oraşului subteran şi dă urbei de altădată un alt adevăr despre civilizaţie.
Pe de altă parte, specialiştii povestesc că, în timpul săpăturilor făcute în Grădina Mare, au descoperit cinci morminte care ar putea să dateze din timpul războiului dintre 1806-1812.
Totodată, sub stricta coordonare a directorului Muzeului Brăilei, Ionel Cândea, joia trecută au început săpături pe spaţiul verde pentru descoperirea hrubei prin care, legenda spune, turcii fugeau cu tot cu carele încărcate cu grâu spre vapoarele andocate pe malul fluviului.
Urmează cercetarea
„Ce s-a găsit până acum, în mod sigur, nu este o catacombă, ci mai degrabă un sistem de canalizare ce ar putea să dateze dintre anii 1860-1870. Toată lumea ştie că aici este o hrubă. Ea are o ieşire - intrare ceva mai încolo. Ce am găsit noi este mai degrabă un sistem de scurgere a apei; încă nu există elemente sigure de datare", ne-a declarat Costin Croitoru, arheolog-specialist din cadrul Muzeului Brăilei.
De altfel, oraş de legendă, Brăila poartă în pântece urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării, de către turcii care au stăpânit-o aproape trei sute de ani: catacombele, numite aici hrube, cetatea cu citadela ei.
Secole la rând, b
