În perioada 1965-1970, la Galaţi a fost dusă o campanie de înfrumuseţare a noilor ansambluri arhitecturale cu opere de artă monumentală. Atunci, pe faţadele blocurilor A de pe strada Brăilei au apărut mozaicuri semnate de mai mulţi plasticieni români, precum Constantin Baraschi, Jules Perahim, Virgil Almăşanu, Olga Porumbaru, Patriciu Mateescu, Pavel Codiţă Mihai Danu. În aceeaşi perioadă au ajuns la Galaţi şi statui realizate de sculptori importanţi, precum Constantin Baraschi, Gheorghe Anghel, Mac Constantinescu, Peter Balogh sau Dorio Lazăr.

Deşi începuse în ritm stahanovist, instalarea statuilor a pierdut ulterior din viteză, pe motiv că operaţiunea a început să le dădea tot mai multe bătăi de cap activiştilor. Urmarea: statuile, aflate în gestiunea Consiliului Popular al Municipiului Galaţi, au fost depozitate/îngropate într-un colţ al Grădinii Publice, lângă serele regiei Drumuri şi Spaţii Verzi.

După un deceniu, au fost redescoperite din pură întâmplare, în curtea Autobazei de pe strada Ştefan cel Mare. Profesorul universitar Mihai Brudiu, pe atunci arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi, îşi aminteşte şi acum momentul: „Într-o zi din luna martie 1980, după-amiaza, a venit la muzeu un bărbat care mi-a spus că se numeşte Costică Portase şi că a descoperit nişte statui romane la întreprinderea la care era paznic, şi unde se făcuseră nişte săpături cu excavatorul. M-am dus să văd statuile şi mi-am dat seama că nici vorbă să fie statui romane, erau opere de artă modernă, lucrări de sculptură realizate recent", relatează profesorul Brudiu.

Verdictul activistelor

Îngroparea statuilor a avut loc la ordinul unui oarecare Moca, secretar cu propaganda. Graficianul Gheorghe Andreescu, de la Muzeul de Arte Vizuale Galaţi a fost desemnat în martie 1980 să se ocupe de problemă: „O parte dintre acele sculpturi au îngreunat procesul de modernizare arhit