Această varietate arată că stadii diferite în evoluţia penelor existau deja în acea perioadă de la sfârşitul cretacicului şi că ele îndeplineau o serie de funcţii atât la dinozauri, cât şi la păsări, au explicat cercetătorii canadieni. Răşina în care au rămas prinse cele 11 feluri de pene a permis conservarea detaliilor microscopice şi chiar a culorilor, care mergeau de la negru până la maro.

Unele dintre aceste pene au aparţinut unor dinozauri nezburători, iar altele, unor păsări foarte asemănătoare cu cele din zilele noastre, au declarat autorii studiului, publicat în revista Science din 16 septembrie. Nicio fosilă de dinozaur sau de pasăre, asociată direct cu aceste pene, nu a fost descoperită în regiunea lacului Grassy, de unde provine acea răşină fosilizată. Comparaţiile realizate cu penele fosilizate descoperite în roci lasă totuşi să se înţeleagă că unele dintre acele pene au aparţinut unor dinozauri nezburători. Este vorba de mici teropode, o familie de dinozauri carnivori.

În ceea ce priveşte penele de păsări, ele seamănă foarte mult cu cele ale unei păsări din timpurile moderne, corcodelul (Podicipediformes), care este capabil să înoate sub apă. Penele au fost descoperite în vasta colecţie de chihlimbar a Muzeului Royal Tyrell din sudul provinciei canadiene Alberta, ce provine din zăcământul de chihlimbar canadian din apropiere de lacul Grassy.

Această varietate arată că stadii diferite în evoluţia penelor existau deja în acea perioadă de la sfârşitul cretacicului şi că ele îndeplineau o serie de funcţii atât la dinozauri, cât şi la păsări, au explicat cercetătorii canadieni. Răşina în care au rămas prinse cele 11 feluri de pene a permis conservarea detaliilor microscopice şi chiar a culorilor, care mergeau de la negru până la maro.

Unele dintre aceste pene au aparţinut unor dinozauri nezburători, iar altele, unor păsă