Alexandru Ioan. Povestirea dvs., trimisă tocmai din Spania, nu mi s-a părut foarte interesantă în sine, dar arată că aveţi calităţi de prozator: ştiinţa dialogului, a conducerii acţiunii, spirit de observaţie. Cred că trebuie să căutaţi subiecte mai solide. Vă mai aştept.
Octavian Gruian. Nostimă schiţa dvs. „Maestrul şi margareta” despre necazurile unui pictor: I se ceruseră lucruri incredibile. I se comandase un tablou cu echipa de fotbal a Spaniei devenită recent campioană mondială. Ezitase, iar cretinul care i-l comandase a ajuns să se mulţumească, dobitocul, cu un poster imens comandat pe internet. Un altul, patron prosper de pompe funebre, îi solicitase un tablou cu un mort frumos, culcat într-un sicriu scump. Mărime naturală. Trebuia să fie şi un fel de reclamă… Altul – şi ăsta clar că era bolnav – îi ceruse o lucrare cu titlul „Buci de stareţă”. Asta după ce îl ameţise un ceas cu discursuri elevate despre ineditul vieţii monahale în zona Moldovei de nord. Aproape că acceptase propunerea. Cum adică: „aproape acceptase”. Da sau ba? Pictorul dvs. pictează o margaretă şi îi redă petalele cu întrebările: „mă plăteşte, nu mă plăteşte”. Mai trimiteţi.
Alexandru Ioan Despina. Mă tem că fragmentul dvs. de roman este prea lung pentru a fi publicat, chiar şi în paginile de proză ale revistei. A tăia din el, iarăşi nu poate fi o soluţie. Cred că trebuie să vă adresaţi unei edituri.
Mirela Hubali. Versurile dvs. mi-au plăcut. Nu toate. V-am tăiat un cuvînt din titlul primului text pe care îl public mai jos: „Dezmărginire”. Dvs., ca profesor de limba română, vă daţi seama uşor că invenţiile lexicale se fac rar şi bine, iar substantivul pe care l-aţi creat nu e demn de creaţia unui poet cu oarecare experienţă, cum sînteţi dvs. Nici „Acelaşi sau altfel” nu e un titlu prea bine ales.
În tempo alert
Aşezaţi în fe
