Proiectul naţional „troiţele şi crucile de hotar, rolul şi semnificaţiile acestora în viaţa locuitorilor din aşezările judeţului Olt” urmăreşte introducerea acestor „documente comunitare” cu valoatre identitară în patrimoniul cultural naţional.

Timp de circa o lună de zile, o comisie de cercetare formată din conf. univ. Dr. Gabriela Rusu Păsărin- Universitatea din Craiova, reprezentaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţioale Olt- Florian Dumitrescu, Valeru Ciurea şi Gheorghe Smarandache, dar şi directorul Muzeului Câmpiei Boianului Drăgăneşti- Olt Traian Zorzoliu, a bătut drumurile judeţului pentru a identifica şi clasifica troiţele şi crucile, cu scopul de a stabili importanţa pe care o reprezintă acestea din punct de vedere istoric, spiritual şi identitar. Cercetarea etnofolclorică şi-a propus salvarea de la degradare şi de la uitare a acestor documente şi susţinerea continuării meşteşugului cruceritului, artă populară pe cale de dispariţie.

Au fost identificate sute de troiţe şi cruci: la intrarea în localităţi, de hotar, la răscurce de drum, care amintesc de locuri istorice, cu caracter religios, de fântână, unele foarte vechi, dar şi unele moderne din cae nu lipseşte telefonul şi iluminat nocturn gen discotecă.

„Inventarierea nu s-a finalizat încă. Am identificat circa 250 de troiţe cu valoare documentară. Unele au fost confecţionate înainte de anul 1900 şi astăzi se află într-o stare avansată de degradare, astfel încât va trebui să colaborăm cu autorităţile locale şi bisericeşti pentru salvarea lor. Printre cele mai vechi le amintesc pe cele de la Potelu, Orlea, cea de la Vitomireşti- lemn pictat cu cărbune, crucea de punte de la Dobreţu unicat în judeţ. Am constatat faptul că troiţele de lemn au rezitat mai bine în timp decât cele de zid”, spune Valeru Ciurea, responsabil proiect.

Chiar dacă acest proiect