Intrarea ţării în incapacitate parţială de plată o soluţie la îndemâna europenilor încă de acum doi ani, poate fi cea mai bună rezolvare. Sursa: REUTERS
Periodic este vehiculată o nouă soluţie la criza Greciei. Nimeni nu se grăbeşte însă s-o implementeze. Ca un făcut, nici ieri, după întâlnirea miniştrilor de finanţe din UE cu Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, nu s-a luat nicio decizie.
Creşterea rolului Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) în rezolvarea crizei datoriilor, dar şi tranşarea problemelor ridicate de state precum Finlanda, care solicită garanţii pentru a continua să sprijine statul elen au fost teme puse pe tapet.
"Banca Centrală Europeană a investit săptămânile trecute în bondurile Italiei şi Spaniei, pentru a preveni o creştere a randamentelor. Acum se aşteaptă ca EFSF să preia o parte din povară", a spus Claudiu Cazacu, analist-şef pieţe financiare la firma de brokeraj X Trade Brokers.
Falimentul sau scoaterea Greciei din zona euro erau alte două teme de discuţie.
"Rămâne cum am stabilit"
Nimic nu a fost tranşat însă ieri, spre dezamăgirea lui Geithner, care venise până în Polonia ca să le spună europenilor că este momentul să fie mai uniţi şi că poziţiile diferite ale guvernelor europene şi băncii centrale sunt cele mai mari ameninţări pentru viitorul zonei euro. Nici problema garanţiilor nu a fost elucidată.
"Miniştrii europeni de finanţe nu vor decide cu ce ar putea fi garantat un nou ajutor financiar de 109 miliarde de euro", a spus Jutta Urpilainen, ministrul finlandez de finanţe.
Iar în ceea ce priveşte tranşa de 8 miliarde de euro pe care Grecia trebuia s-o primească din pachetul financiar al Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, oficialii europeni au anunţat c
