Demersul colegului nostru Radu Nistor, care a făcut plângere la CEDO împotriva guvernului spaniol, pentru măsurile vădit discriminatorii contra cetăţenilor români pe piaţa muncii, nu-i un gest neobişnuit pentru ziarul Libertatea, care a reacţionat vehement atunci când, în diferite ţări, au avut loc manifestări antiromâneşti. Aşa s-a întâmplat acum câţiva ani, când o parte din presa britanică ne suspecta tembelă că, după admiterea în UE, o să le umplem insula cu SIDA şi cu tuberculoză, aşa s-a întâmplat când în Italia au avut loc acţiuni xenofobe, ori de curând, când în Franţa nişte idioţi - abuzând şi de afirmaţii gratuite, stupide chiar, ale unor înalţi oficiali de la Paris - generalizează nişte cazuri şi insultă grav un întreg popor. Ca să le răspund după mintea lor, ar trebui să mă întreb, făcând un mişto ieftin, câte picături din sângele galilor lui Vercingetirx mai curg azi prin venele franţujilor şi câţi litri de sânge maghrebian ori de prin alte colonii? Pentru că de pe acolo, nu din România, au dat buzna în Oraşul Luminilor bandele care distrug periodic magazine şi cartiere ori incendiază cu zecile maşinile.

Să nu coborâm însă la măgăria cu iz electoral a unor politicieni pe care-i paşte alungarea de la putere (Spania), a unor cretini de prin Franţa, hămesiţi după rating TV (poate stimulaţi şi de ranchiuna pe care preşedintele lor o poartă omologului român). Să reţinem însă că manifestările ostile sunt alimentate şi de comportamentul unor conaţionali (mai ales ţigani) de-ai noştri.

Ceea ce interesează, în primul rând, e modul în care statul român apără drepturile cetăţenilor săi aflaţi peste graniţă. Şi nu le apără, sau doar mimează acest lucru. Ministrul muncii, guralivul Sebastian Lăzăroiu, s-a dus abulic în Spania după ce măsura antiromânească era deja adoptată, iar pe cel de externe, Teodor Baconschi, din diaspora îl interesează doar “un mi