Un gigant din oţel şi cabluri suspendate face legătura dintre două comune din sudul Franţei. Uriaşul pod rutier hobanat este cunoscut sub numele de viaductul Millau şi trece peste râul Tarn, făcând legătura între autostrăzile A75 şi A71, între Paris şi Beziers. Inaugurat în decembrie 2004, viaductul este una dintre cele mai înalte şosele din lume, cu o înălţime maximă de 341 de metri.
Construită în prima parte a secolului al XV-lea, cupola catedralei din Florenţa, concepută de arhitectul şi inginerul Filippo Brunelleschi, este, fără doar şi poate, o operă de artă inginerească. Când a câştigat proiectul, Brunelleschi avea de rezolvat mai multe chestiuni – una o reprezenta înălţimea cupolei (aproape 43 de metri); a doua, complexitatea construcţiei; a treia, excluderea tencuielii. În ciuda înălţimii mari, arhitectul a renunţat la schelele de susţinere, la armături, folosind, în schimb, o structură murală din cărămizi sub forma unei spinări de peşte. Brunelleschi, considerat părintele arhitecturii renaştentiste italiene, şi-a şocat contemporanii, dând cupolei domului forma perfectă de arc şi împărţind-o în opt secţiuni. Totodată, el este şi pionierul metodei perspectivei liniare, prin care crea un spaţiu tridimensional coerent, omogen şi infinit, pe o suprafaţă bidimensională.
O altă bijuterie – Muzeul Sfânta Sofia din Istanbul – a adăpostit odinioară catedrala Patriarhiei de Constantinopol. „Sfânta Sofia a schimbat istoria arhitecturii. Timp de o mie de ani, până la apariţia catedralei din Sevilia la începutul sec. al XVI-lea, Sfânta Sofia a fost cel mai mare loc de rugăciuni din lume”, este de părere arhitectul Cecil Balmond, citat de Daily Mail. Cupola centrală, al cărei diametru are 31 de metri şi înălţimea de 54, are 40 de ferestre şi este încadrată de două semi-cupole şi de şase cupole micuţe.
Despre măiestria inginerilor din timpul faraonilo
