Patriarhia Moscovei şi-a lansat oficial \"versiunea moldovenească\" a site-ului său. De sintagma \"limba română\" fuge ca dracul de tămâie. Sursa: PATRIARCHIA.RU/MD

Este arhicunoscut că relaţiile dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Rusă nu sunt tocmai cordiale. Şi nu de ieri, de azi, ci de decenii. După căderea Cortinei de Fier, dialogul ecleziastic româno-rus a fost dinamitat de o rană veche: Basarabia.

Dacă asupra raptului teritorial săvârşit de Stalin nu există dubii, nici asupra jurisdicţiei canonice nu pot exista discuţii. Cu toate acestea, Patriarhia Rusă consideră actuala Republică Moldova drept teritoriul său canonic. Primele dispute au reînceput de pe 14 septembrie 1992, când Patriarhia Română a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Dat fiind contextul istoric, ea este acum autonomă şi urmează stilul vechi.

Petru Păduraru, fostul episcop de Bălţi al Mitropoliei Chişinăului, a devenit mai întâi locţiitor şi, mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei şi exarh al plaiurilor, cu drept de jurisdicţie extrateritorială asupra românilor ortodocşi din diaspora de răsărit.

Ruşii iau cu japca Basarabia

Mitropolia Basarabiei a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chişinău la rangul de mitropolie. Decizia înfiinţării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923. Organizarea propriu-zisă s-a făcut prin legea de organizare a BOR din 1925. Ahiepiscopul de Chişinau, Gurie Grosu, a fost ridicat la rangul de mitropolit al Basarabiei, pe 21 aprilie 1928. La acea dată, jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei cuprindea arhiepiscopia Chişinăului, episcopia Hotinului şi Bălţilor şi Episcopia Cetăţii Albe - Ismail.

Trebuie reamintit că în timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, şi mai apoi sub regim sovietic din 1944 până în 1992,