Traian Coşovliu, unul dintre cei mai importanţi specialişti gălăţeni în problema tasăriii solului şi siguranţei construcţiilor, a explicat pentru reporterii ADS Galaţi cine este de vină pentru problemele apărute în zona Falezei.

Pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a Falezei, specialiştii Institutului de Proiectări din Bucureşti au recomandat, în mod expres, evitarea umezirii loess-ului prin asigurarea evacuării adecvate a apei provenite din precipitaţii şi verificarea şi întreţinerea permanentă a reţelelor de canalizare şi de distribuţie a apei potabile. Pe Faleză, o avarie la o conductă de apă poate avea consecinţe grave sau chiar dramatice.

CITEŞTE ŞI:

Avertisment din partea unui specialist de marcă în siguranţa construcţiilor: „Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă!"

„Pe vremea când Constantin Costică era director la fosta Întreprindere Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă, IJGCL, în zona Falezei, s-a spart o conductă magistrală. S-a lucrat contra-cronometru atunci, căci riscul umezirii până la un nivel critic a loess-ului Falezei şi deci riscul producerii unei alunecări de teren, a fost foarte mare. Constantin n-a plecat de pe şantier câteva zile şi nopţi, până când nu s-a rezolvat problema", îşi mai aminteşte ing. Octavian Coşovliu.

Altădată, altă atitudine

Specialistul a făcut o comparaţie între modul în care s-a lucrat la avaria de atunci şi lentoarea cu care s-a intervenit şi încă se mai lucrează la „marea groapă de la Elice".

„Este realmente un gest iresponsabil să se lase descoperită acea groapă, luni de zile. S-a permis apei pluviale să umezească loessul în acea zonă. Asta ca să nu mai pun la socoteală faptul că acel colector de canalizare, vechi de 100 de ani, care s-a spart provocând uriaşa cavernă n-a fost întreţinut prin cămăşuire aşa cum ar fi fost necesar şi cum ce