Intrarea in incapacitatea de plata - faliment, cum o numesc unii - nu e o noutate in istorie. Profesorii Carmen Reinhart de la Universitatea din Marryland si Kenneth Rogoff de la Oxfort au inventariat falimentele nationale in ultimele doua secole, iar lista este destul de lunga.
Istoria se repeta
De la independenta sa, in 1830, si pana in prezent, Grecia a fost in dificultate sau chiar incapacitate de plata de mai multe ori, aceste perioade insumate reprezentand jumatate din existenta statului grec.
Putem spune chiar ca, luand in consideratie numarul de falimente (nu durata fiecaruia) Grecia se afla in fruntea topului european. Aproape am putea spune ca, pentru Grecia, un nou blocaj financiar ar reprezenta mai mult o situatie de rutina, decat o exceptie.
Alte cazuri europene, e drept, au fost mai rare, dar nu putine de tot. Seria istorica mai continua cu Spania (opt falimente), Germania (sapte), Austria, Ungaria, iar apoi Austro-Ungaria (tot sapte).
In ultimele decenii (dupa 1980), Europa a cunoscut inca patru falimente nationale, analizate de specialisti fiecare in parte: Polonia, Romania, Rusia si Turcia.
Operatiunea ultimei sanse
Premiera mondiala pentru anul 2011 ar fi faptul ca o defectiune majora a Greciei ar insemna, pe langa dificultatile ei proprii, alterarea imaginii Uniunii Europene, entitate nou formata, care are nevoie sa se afirme ca forta economica a lumii si nu sa se prezinte vulnerabila.
Este un motiv principal, pentru care autoritatile cele mai reprezentative al Uniunii nu au liniste. Dupa teleconferinta tinuta intre cancelarul Merkel, presedintele Sarkozy si premierul Papandreou, a avut loc, vineri, o intrunire in Polonia a ministrilor din zona, cu participarea secretarului american al trezoreriei, Timothy Geithner.
Ziarele occidentale numesc a
