Cercetătorii Institutului Naţional Delta Dunării (INDD) doresc clonarea unor specii de sturion din fluviu, pentru stabilirea diversităţii genetice a acestora.

Reprezentantul Autorităţii CITES în România, Radu Suciu, cercetător la INDD, a declarat că procesul de clonare a ADN-ului speciilor de sturion s-ar putea realiza în laboratoarele Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), care au aparatură performantă. "Avem un proiect care se străduieşte să identifice variabilitatea genetică la genele ribozomale ale speciilor de sturion. Aceste gene au fost descrise la alte specii de sturion, specii nord-americane, dar nu şi la speciile din Dunăre. Metodele pe care le-am folosit noi în cadrul proiectului sunt mai ieftine, dar nu au avut succesul scontat", a afirmat Radu Suciu pentru AGERPRES.

Cercetătorul şi-a exprimat speranţa ca managerii DSVSA să fie de acord cu o colaborare, având în vedere că INDD va utiliza aparatura contra-cost. „DSVSA este singura instituţie din judeţ care are laborator în care se pot face clonări de ADN. Această clonare presupune multiplicarea unei gene care este transferată de la peşti pe bacterii, se purifică şi se poate analiza prin secvenţiere", a menţionat cercetătorul Radu Suciu.

Consideraţi „dinozaurii Dunării", speciile de sturion - morun, cegă, păstrugă şi nisetru - constituie una dintre cele mai valoroase resurse de origine animală de pe Terra, Dunărea inferioară fiind unul dintre ultimele areale (singurul din Uniunea Europeană) în care aceste specii cresc şi se reproduc în mod natural. Morunul este cea mai mare specie de peşte de apă dulce din lume, efectivele acestei specii de sturioni marini migratori, ca şi efectivele celorlalte specii scăzând în ultimele decenii din cauza pescuitului intensiv, dar şi a -poluării.

Pentru protejarea speciilor de sturion din Dunăre, în 2006, Guvernul R