Lazăr Gavril locuieşte la numărul 63 în satul Băla. El este cu siguranţă unul dintre cei mai aprigi ciobani ai comunei. Are şubă, căciulă de lână, cureaua lată, cal şi tractor şi care „dacă strigă odată, bat clopotele-n biserici şi mişcă iedul în capra neagră”, după cum spun sătenii.

Dacă în Băla spui că vrei să vorbeşti cu un cioban, toată lumea te trimite la Lazăr Gavril, inclusiv primarul comunei Mariana Vlad care spune că nu este om în zonă care să ştie mai bine ca el rânduiala oilor. Căsătorit cu Ecaterina de 19 ani, tată a doi băieţi frumoşi şi harnici: Gabriel care a terminat o şcoală profesională de alimentaţie publică, dar care preferă stâna în locul restaurantului şi Cătălin proaspăt boboc la Grupul Şcolar Electromureş din Târgu-Mureş, la profilul lucrător hotelier. Gavril împreună cu familia lucrează 42 de hectare de teren anual. Au de toate, mai puţin timp liber pentru distracţii. Luna de miere au făcut-o la ciurdă la Fărăgău, iar când a crezut Gavril că e mai uşor dacă şi-ar cumpăra autoturism să plece în concediu a trebuit să-l vândă pentru că nu a avut timp să-l conducă.

Din Orşova la Calafat

Gavril s-a născut în 31 iulie 1971, fiind primul copil născut din cei patru copii ai familiei, Gavril şi Letiţia, agricultori de profesie. A făcut zece clase în comună , după care a plecat la Târgu-Mnureş la Liceul de construcţii „Constantin Brâncuşi”, dar nu s-a putut acomoda şi s-a întors la ţară, la oi. La început a fost slugă la Munteanu la Traian, după care a ajuns slugă la Vasile Gorea din sat unde a pus ochii pe Ecaterina, fiica patronului său şi şi-a pus în cap că într-o zi fata aceea îi va deveni soţie. Între timp însă Gavril a fost încorporat în armată în judeţul Mehedinţi, în municipiul Orşova, de acolo a fost mutat la o unitate militară din Calafat de unde s-a şi întors la vatră în 1991. Şi-a luat inima în dinţi şi a început să o c