Mai multe râuri ale României se confruntă, în această perioadă, cu debite scăzute. Cel mai cunoscut caz e al Dunării, ambarcaţiunile mari neputând să străbată fluviul, din pricina nivelului redus de apă.
Şeful Adminstraţiei Bazinale de Ape Crişuri, Pasztor Sandor, a declarat luni pentru BIHOREANUL că şi Crişul Repede resimte lipsa ploilor. "Traversăm o perioadă de semi-secetă. Debitul mediu pe Crişul Repede este de 17-18 metri cubi pe secundă, iar noi avem acum sub 10 metri cubi pe secundă", a precizat Pasztor.
Astfel că autorităţile reţin apă în barajele din amonte mai mult pe timp de noapte decât pe zi, pentru a nu afecta consumul de apă şi activităţile industriale.
"Deocamdată nu avem probleme de niciun tip, deoarece avem o rezervă", spune Pasztor. Rezerva de apă a fost acumulată încă din primele luni de vară, când meteorologii au prognozat această perioadă de semi-secetă. Atunci, intenţionat, autorităţile au redus debitul Crişului Repede, oprind mai multă apă în bazinele din amonte.
Potrivit specialiştilor, perioada de semi-secetă se va încheia la începutul lunii octombrie.
Mai multe râuri ale României se confruntă, în această perioadă, cu debite scăzute. Cel mai cunoscut caz e al Dunării, ambarcaţiunile mari neputând să străbată fluviul, din pricina nivelului redus de apă.
Şeful Adminstraţiei Bazinale de Ape Crişuri, Pasztor Sandor, a declarat luni pentru BIHOREANUL că şi Crişul Repede resimte lipsa ploilor. "Traversăm o perioadă de semi-secetă. Debitul mediu pe Crişul Repede este de 17-18 metri cubi pe secundă, iar noi avem acum sub 10 metri cubi pe secundă", a precizat Pasztor.
Astfel că autorităţile reţin apă în barajele din amonte mai mult pe timp de noapte decât pe zi, pentru a nu afecta consumul de apă şi activităţile industriale.
"Deocamdată nu avem probleme de niciun tip, deoarece avem o rezervă", spune Paszto
