Băncile centrale europene au devenit cumpărători neţi de aur pentru prima dată în aproape trei decenii, acesta fiind ultimul semn referitor la modul în care turbulenţele de pe pieţele financiare au revoluţionat piaţa aurului, potrivit Financial Times.
Achiziţiile sunt minuscule raportate la piaţa mondială a aurului, dar scot în evidenţă o reorientare remarcabilă de la vânzările masive de aur ale băncilor centrale europene.
Rolul băncilor centrale pe piaţa aurului va reprezenta un subiect major la conferinţa Asociaţiei Pieţei Aurului din Londra, cea mai mare întâlnire a reprezentanţilor din domeniu, care se va desfăşura săptămâna aceasta la Montreal. Renunţarea la vânzări pentru a achiziţii a susţinut cotaţia metalului, care a urcat cu peste 25% de la începutul anului, până la un nivel record de 1.920 dolari pe uncie în această lună. Schimbarea din Europa are loc în timp ce băncile din pieţele emergente acumulează, de asemenea, aur.
Mexic, Rusia, Coreea de Sud şi Thailanda au făcut achiziţii importante în acest an, pentru a-şi reduce expunerea faţă de dolar. La nivel global există aşteptări ca băncile centrale să cumpere în acest an mai mult aur decât în orice alt an de la prăbuşirea sistemului Bretton Woods în urmă cu 40 de ani, când SUA a renunţat la convertibilitatea dolarului în aur.
Băncile centrale europene au acumulat circa 25.000 de uncii de aur, sau 0,8 tone, de la începutul acestui an, potrivit datelor Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional.
Acumularea de aur din acest an se compară cu o medie a vânzărilor anuale de 400 de tone începând cu 1999, odată cu reorientarea de la aur, cu randament mai scăzut, către obligaţiuni de stat. Consumul anual de aur la nivel mondial atinge circa 4.500 de tone.
Potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, băncile centrale din Europa au fost ultima dată cumpărători n