Edilii celor două localităţi spun că formalităţile pentru obţinerea avizelor şi măsurătorile repetate au tergiversat investiţiile.

Proiectul parcului eolian de la Făurei a fost primul din judeţ în ordine cronologică. La trei ani de când licitaţia organizată de Primărie a fost câştigată de compania germană WFB International GMBH, terenul din zona Făget este ocupat tot de culturi agricole şi nu de mori de vânt. Iniţial, proiectul prevedea montarea a cinci turbine pe cele 73 de hectare de teren concesionate de Primărie.

„Jumătate de an au făcut măsurători şi s-au decis să rămână patru turbine cu o putere de 2,5 megawaţi fiecare. Până acum au trebuit să scoată toate autorizaţiile şi cred că pe la sfârşitul anului or să şi înceapă să le monteze. S-au cerut avize până şi pentru deplasarea păsărilor călătoare pe culoarul unde vor fi eolienele“, spune Vasile Gherghel, primarul comunei.

Energia verde promisă nu aduce încă beneficii comunităţii, dar parcul cu mori de vânt de pe hârtie produce în alt mod bani. „Noi am încasat redevenţa de 10.000 de euro pe an pentru suprafaţa concesionată firmei care montează centralele eoliene. Încă 4.000 de euro am adus la buget de la o asociaţie agricolă căreia i-am arendat terenul respectiv, că nu-l puteam lăsa pârloagă până se aduc turbinele“, adaugă Gherghel. De la anunţul privind demararea proiectului, proprietarii din zonă au început să negocieze vânzarea terenurilor cu firma germană.

Mori de vânt în vârf de munte

Şi în comuna Borca a fost lansat în urmă cu doi ani un proiect de înfiinţare a celui mai mare parc eolian din judeţ. Parteneriatul public-privat cu firma Telemont prevede ca pe pajiştile de pe vârful Budacu, la peste 1.850 de metri altitudine, să fie montate 25 de turbine eoliene cu o capacitate totală de 50 de megawaţi.

„Ne mai trebuie aprobarea Consiliului Local p