România are șansa de a iesi din criza economică adoptând o strategie de dezvoltare a industriei, pentru a obține cote mari de valoare adaugată pe termen lung.

De altfel, în Uniunea Europeană, s-a remarcat că primele state care au ieșit din criză au fost cele care se bazează în mai mare măsură pe producția industrială, în timp ce statele în care serviciile sau imobiliarele au o contribuție mare la PIB și-au prelungit recesiunea. Relevante pentru prima categorie sunt Germania, Polonia, Suedia sau Finlanda, iar pentru a doua categorie – Grecia, Spania, Irlanda sau România (vezi tabel).

Aceste evoluții au făcut ca înseși teoriile economice să se schimbe. La începutul anilor 2000, ideea că o economie modernă trebuie să se bazeze pe servicii și nu pe industrie devenise o axiomă. În ultimii ani, mari economiști ai lumii precum Paul Krugman sau Joseph Stiglitz au afirmat că baza unei economii solide este producția industrială.

România a pierdut mult la acest capitol în ultimii 20 de ani. Dacă în 1989, ponderea industriei în formarea PIB era de 46%, în 2010 a fost de 27%. Pe lângă acești parametri, mai trebuie luate în calcul tradiția industrială și capacitatea învățământului tehnic de a forma specialiști.

Din punct de vedere social, existența zonelor mono-industriale a fost considerată o vulnerabilitate în ultimii 20 de ani, însă aceasta poate fi transformată într-o oportunitate. Multe localități și orașe s-au dezvoltat în jurul unei activități industriale precum mineritul, siderurgia sau construcția de mașini. Populația din zonă are tradiția acestor activități și orgoliul că se poate dezvolta din nou. În plus, învățământul tehnic mediu și superior poate reveni la parametri competitivi, odată cu dezvoltarea industriei.

Evolutia PIB în anii de criză

Stat 2009 2010

Finlanda -8,2 3,6

Germania -5,1 3,7 @