Măsura limitării la 1% a cotei de deţinere la SIF-uri produce efecte în domeniul pieţei de capital şi are ca finalitate optima funcţionare a acestei pieţe, motiv pentru care prevederile privitoare la prag nu constituie o reglementare a regimului general al proprietăţii menţionat în Constituţie, se arată în decizia Curţii Constituţionale prin care a fost reiterată constituţionalitatea pragului, în procesul în care SIF "Transilvania" a susţinut contrariul. Decizia Curţii a fost publicată recent în Monitorul Oficial, la circa două luni după ce judecătorii CC au anunţat-o.

Acţionarii SIF "Transilvania" (SIF3) au decis, în martie 2009, majorarea pragului de deţinere de la 1% la 5% din capitalul social, însă Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) nu şi-a dat girul pentru modificarea Actului Constitutiv al societăţii în acest sens. SIF3 s-a adresat instanţei ca să obţină anularea deciziei CNVM de neavizare a modificării Actului Constitutiv, iar procesul a ajuns şi pe rolul Curţii Constituţionale, după ce avocaţii SIF3 au invocat că pragul de 1% este neconstituţional. Curtea a respins, însă, punctul de vedere al SIF3.

Curtea Constituţională a mai res-pins şi în 2009 o excepţie de neconstituţionalitate a pragului de 1%, ridicată de firma "Comrimet" a lui Cătălin Chelu, iar decizia din 11 iunie, în cazul SIF3, reiterează unele dintre argumentele folosite în cazul din 2009.

Astfel, în decizia Curţii se arată că SIF-urile "nu pot fi considerate simple societăţi comerciale pe acţiuni" şi că pragul maxim de deţinere a fost introdus de către legiuitor din "raţiuni ce ţin de interesul public deosebit acordat acţiunilor emise de SIF-uri, societăţi care provin din fostele Fonduri ale Proprietăţii Private" (FPP).

Argumentul Curţii reiterează, de fapt, puncte de vedere mai vechi. De exemplu, în 1996, la primele Adunări Generale Extraordinare ale SIF-uril