Proiectul a fost reziliat deja de două ori, iar anularea contractului cu Bechtel pare să îl lase fără miză.
Construirea autostrăzii Ploieşti-Braşov, rută care, după cum am arătat în ediţia de ieri a ziarului nostru, concurează cu Piteşti-Sibiu la trecerea Carpaţilor, nu este dificilă ca urmare a condiţiilor geologice ale terenului, însă presupune alegerea unui traseu care să evite numeroasele localităţi de pe Valea Prahovei, spun specilialiştii. Oricât de spectaculoasă ne-ar plăcea nouă, românilor, să ne-o închipuim şi oricât de semeţi ar fi Bucegii în vecinătatea acesteia, construirea autostrăzii de pe Valea Prahovei e mai simplă decât a celei de pe Valea Oltului.
Tunelurile nu presupun tehnologii deosebite
O problemă care ar fi putut interveni ar fi fost existenţa rocii friabile, în care tunelurile necesare autostrăzii ar fi fost greu de săpat, dar nu e cazul. În cazul rocii friabile ar fi fost necesară îngheţarea galeriei pe 4-5 metri, apoi urmând să fie săpat tunelul. Roca muntelui de pe Valea Prahovei nu are însă această problemă.
„Nu e un proiect dificil, este fezabil. Roca în zonă nu e friabilă, deci se pot folosi scuturi fără probleme. Nu este nevoie nici de detonări, aşa cum s-a întâmplat atunci când a fost construit Transfăgărăşanul. Într-o zi se pot face zece metri de galerie pentru tunel, cu un singur utilaj", spune un specialist din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). „Nu e dificil, nu e vorba să construieşti viaducte prin mlaştini sau la sute de metri peste văi", spune şi Edurd Hanganu, directorul unei firme de consultanţă.
Principala problemă, densitatea localităţilor
Aparent numărul mare al construcţiilor de pe Valea Prahovei şi preţul ridicat al terenurilor ar trebui să fie o problemă mai mică decât dificultăţile tehnologice, însă
