După ce partidul liberal FDP, partenerul de coaliţie al creştin-democraţilor lui Merkel, a obţinut un rezultat dezastruos, întrunind numai 1,8% din voturi, revine în discuţie posibilitatea susţinerii unor alegeri anticipate. Miza aflată în joc este salvarea zonei euro.

Din cele cinci partide care au intrat în parlamentul local al Berlinului, numai unul - Partidul Piraţilor - se poate considera cu adevărat un câştigător. Cu o campanie electorală bazată pe o mai mare libertate a cetăţenilor şi o lărgire a drepturilor acestora, inclusiv legalizarea drogurilor „uşoare" şi un stat mai transparent, Piraţii au reuşit să obţină la prima participare la alegerile din Berlin 8,9% - un rezultat neaşteptat până şi pentru membrii partidului.

Deşi social-democraţii rămân la putere, obţinând 28,3% din voturi, victoria are şi un gust amar, numărul voturilor fiind cu 2,5% mai mic decât la alegerile anterioare, din 2006. Totuşi, socialiştii îşi vor putea alege viitorul partener de coaliţie (în locul partidului neocomunist Die Linke).

Nici partidul ecologist nu şi-a atins ţinta; deşi a întrunit 17,6% din voturi (un plus de 4,5%), rezultatul este dezamăgitor, având în vedere că înainte de alegeri liderii partidului sperau să poată deveni, la nivel local, cea mai puternică forţă din Berlin.

Dacă Uniunea Creştin-Democrată a Angelei Merkel a obţinut un rezultat satisfăcător, deşi modest, cu 23,4% din voturi (o creştere de 2,1%), şocul cel mai mare l-a avut partidul liberal FDP: numai 1,8% din alegători i-au acordat acestuia încrederea - o scădere de 5,8% şi totodată cel mai prost rezultat din toate timpurile.

Anticipatele, aşteptate precum Crăciunul

Liderul liberal Philip Rösler şi-a construit campania ca un atac împotriva partenerului mai mare de coaliţie. În ultimele săptămâni, liberalii au încercat să se înfăţişeze drept adevăraţii apărători ai economie