Articolele 71-79 din noul Cod Civil sunt de mare interes pentru mass-media, fiindcă fixează limite mai ferme în protecţia vieţii private, a intimităţii, apără dreptul la imagine, reputaţia şi demnitatea persoanelor, atât în viaţă, cât şi după moarte. Formularea detaliată face posibilă protejarea cetăţenilor în primul rând de amestecul arbitrar al instituţiilor statului în viaţa lor şi asta e foarte bine. Articolul 74 interzice interceptările, înregistrările pe ascuns, folosirea corespondenţei, a datelor personale, difuzarea de imagini, ştiri din viaţa intimă, de familie şi din spaţiul privat sau din spital, fără acordul persoanelor în cauză, sau chiar imitarea cu rea-credinţă a acestora.
Jurnaliştii îşi pun problema în ce măsură libertatea de exprimare va prevala, în deciziile judecătorilor români, în faţa acestor prevederi. Oare nu va mai fi posibilă satira, se va interzice Cronica Cârcotaşilor, va avea de suferit industria divertismentului bazată la noi 90% pe privitul prin gaura cheii, vor dispărea tabloidele şi cohortele de paparazzi care le alimentează? Deciziile CEDO au favorizat fără echivoc libertatea presei, considerând nejustificate restricţiile atunci când e vorba de interesul public, admiţând criticile aduse sub orice formă satiră, anchetă, opinie unor persoane publice influente. Politicienii vor profita mai puţin de noul Cod Civil. Dar, vorba Andreei Marin, care a reclamat pe drept emisiunea CanCan TV la CNA, şi o vedetă media sau orice personaj public au dreptul să ia masa la restaurant fără să fie hărţuiţi de televiziune şi de paparazzi.
Până la urmă nici nu sunt atât de noi aceste prevederi: art. 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului spune că Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale, iar obligaţia de a respecta aceste drepturi este prezentă î
