Doi de „NU" vor bloca din nou accesul în Spaţiul Schengen al României şi vecinei Bulgaria, în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne de joi. Unul, cel al Olandei, a fost deja anunţat, prin vocea ministrului imigraţiei, Gerd Leers. Un al doilea refuz, spun surse europene, va veni, aproape sigur, din partea Finlandei.
Ce au în comun cele două state? Au guverne minoritare, de centru-dreapta, dependente de susţinerea unor formaţiuni naţionalist-populiste, eurosceptice, de "tip nou": Partidul pentru Libertate din Olanda, condus de Geert Wilders (foto) şi Partidul Adevăraţilor Finlandezi. Acestea întreţin o presiune constantă la adresa puterilor executive din ţărilor lor, reuşind să-şi impună o parte din promisiunile electorale, fără însă a suporta şi erodarea inerentă participării la guvernare. De teama pierderii sprijinului parlamentar, fragilele guverne de la Haga şi Helsinki acceptă jocul.
Partidul pentru Libertate din Olanda consideră că însăşi primirea României în Uniunea Europeană a fost o greşeală.
Aşa se face că, la presiunile partenerului minoritar, guvernul de la Helsinki a cerut Atenei ca partea sa de participare la planul de salvare a Greciei să fie asigurată, prin depunerea unor garanţii bancare. Cu spatele la zid, Grecia a acceptat, dar alte state membre din zona euro au sărit şi ele de pe margine: dacă finlandezii primesc garanţii, atunci vrem şi noi, au spus slovacii, olandezii, austriecii. E limpede însă că grecii nu au de unde plăti pentru toţi, aşa că, până una alta, "aranjamentul finlandez" este unul dintre elementele de blocaj în planul pentru salvarea Greciei. Evident că şi în decizia guvernului de la Helsinki de a bloca accesul României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen se simte "mâna" Adevăraţilor Finlandezi.
La fel şi în Olanda. Veto-ul la dosarul Schengen, ca şi măsurile draconice luate
