Ieri dimineaţă, o veste a cutremurat lumea muzicală românească: Johnny Răducanu, maestrul Johnny Răducanu, a trecut în nefiinţă. Geniul jazzului, slujitorul adevărului pur şi simplu, spus în faţă, a plecat dintre noi, la aproape 80 de ani, învins de boală şi de bătrâneţe. Ieri dimineaţă, o veste a cutremurat lumea muzicală românească: Johnny Răducanu, maestrul Johnny Răducanu, a trecut în nefiinţă. Geniul jazzului, slujitorul adevărului pur şi simplu, spus în faţă, a plecat dintre noi, la aproape 80 de ani, învins de boală şi de bătrâneţe.

În jurul orei 10.00, un echipaj SMURD s-a deplasat l a locuinţa lui Johnny Răducanu din Bucureşti, încercând să salveze ce nu mai putea fi salvat, dovadă inutilele manevre de resuscitare ale medicilor.

Patriarhul jazzului, care recent supravieţuise unei operaţii pe cord deschis, a fost răpus de un stop cardiac. Anunţată în premieră pe Facebook, pe contul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu care maestrul colabora de ceva vreme, dispariţia lui Johnny Răducanu, artistul intrat adânc în al 80-lea an al vieţii, lasă muzica românească fără un punct fundamental de sprijin, fără legătura dulce a prezentului cu un trecut glorios şi boem. Toată viaţa, maestrul nu s-a ferit de cuvinte, ba chiar le-a căutat şi le-a găsit pe cele mai potrivite, în cele mai neobişnuite momente.

Memorabilă rămâne reacţia lui Johnny Răducanu când a fost decorat de fostul preşedinte Ion Iliescu: “L-am întrebat la ureche pe Iliescu în timpul ceremoniei la ce e bun ordinul ăla. «Păi, când o să mori, o să se tragă trei salve de tun!», mi-a zis. «Mă cac pe ele de salve», i-am răspuns”. Într-un interviu acordat acum patru ani revistei Esquire, nea Johnny, cum îi spuneau prietenii, sintetiza percepţia lui asupra mediului înconjurător: “Când mă uit în jur şi văd câţi ignoranţi se cred specialişti, îmi dau seama că numai un pârţ de-al meu face cât tot ce şt