"La acest moment, considerăm că România nu a înregistrat, în domeniul justiţiei, suficiente progrese. Am spus şi la consiliul JAI de la Luxembourg (n.n de la începutul lunii iunie), pentru Guvernul olandez este "esenţial" acest aspect. Rezultatele raportului pe justiţie al Comisiei Europene arată că nu s-a făcut suficient până acum", a declarat, pentru Adevărul Europa, Sander van der Eijk, purtător de cuvânt al ministrului olandez pentru imigraţie şi azil Gerd Leers.

El nu a infirmat existenţa unui „acord politic" la ultimul consiliul JAI legat de acceptarea aderării parţiale pentru cele două ţări, dar precizează că el a fost făcut sub menţiunea „ultimului raport în cadrul Mecansimului pentru Cooperare şi Verificare în Justiţie"

Aşa cum ministrul Leers a explicat pentru încrederea opiniei publice este importantă încrederea în „vecinii noştri".

Referitor la blocarea transporturilor de lalele, van der Eijk a spus că nu se poate pronunţa deoarece problema este a altui minister, dar dacă este cumva o reacţie a autorităţilor române la refuzul Olandei de a accepta candidatura României la Schengen „nu este cea mai bună abordare" şi „nici cel mai bun răspuns."

El a precizat că la Consiliul JAI de pe 22 septembrie de la Bruxelles, ministrul Gerd Leers va explica toate motivele care au stat la baza acestei decizii a Guvernului olandez.

Decizia anunţată la Haga

Olanda a anunţat că va vota împotriva deciziei de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a spus joia trecută, în Parlament, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, citat de DutchNews.nl. Olanda mai consideră că cele două ţări nu vor putea păzi frontierele externe ale Uniunii Europene. Finlanda sprijină şi ea poziţia Olandei. Un singur vot împotrivă compromite orice variantă ca cele două ţări să fie acceptate în spaţiul fără frontiere.

România